Copiii de azi, mai lenţi decât generaţiile anterioare

Paradoxuri contemporane: în secolul vitezei, mulţi dintre copii noştri nu pot alerga la fel de repede cum puteau părinţii lor la aceeaşi vârstă – arată un studiu publicat în Statele Unite.

Viteză pe download pe internet, viteză la autovehicule, viteză de compilare la computere şi laptopuri – toate îşi menţin tendinţa de creştere în ultimele decenii. Singurul declin care poate fi observat vizează capacităţile fizice ale rasei umane, într-un segment deosebit de important pentru viitorul omenirii: copiii.

În ciuda unei situaţii foarte bune la nivel de vârfuri (recordurile de viteză sunt periodic doborâte chiar şi la nivelul de copii şi adolescenţi), în medie, tinerii din ziua de azi aleargă o milă cu 90 de secunde mai încet decât putea cineva de aceeaşi vârstă în urmă cu 30 de ani. Cel puţin aşa arată un studiu prezentat toamna trecută, la întâlnirea anuală American Heart Association.

Nivelul de fitness al generaţiei tinere se află în declin, spun experţii, iar concluzia are la bază date adunate timp de 46 de ani (în perioada 1964-2010), de la peste 25 de milioane de copii din 28 de ţări diferite. Declinul de viteză survine la băieţii şi fetele cu vârste cuprinse între 9 şi 17 ani, arată studiul citat de BBC News.

Cercetătorii au observat cât de departe pot alerga copiii pe anumite perioade de timp variind între 5 şi 15 minute, precum şi cât de repede pot străbate anumite distanţe, de la jumătate de milă până la două mile. Rezultatul: copiii de azi au o condiţie fizică mai proastă cu 15% decât aveau părinţii lor.

Declinul este asemănător la băieţi şi la fete, precum şi la diversele categorii de vârstă, însă diferă în funcţie de zona geografică: pare să se fi domolit în Europa, Australia şi Noua Zeelandă, precum şi în America de Nord a ultimilor ani, dar continuă în China şi Japonia (aproximativ 20-25 de milioane dintre copiii analizaţi în studiu provin din Asia).

Cauza efectului defectului

Principala cauză invocată cu privire la scăderea vitezei copiilor: obezitatea. “Creşterea masei de grăsime poate explica între 30% şi 60% din declinul survenit în performanţele la alergarea de anduranţă”, susţine Dr. Grant Tomkinson, coordonatorul studiului.

Situaţia poate deveni şi mai gravă: “Dacă o persoană tânără nu este într-o formă fizică bună acum, este de aşteptat ca mai târziu în viaţă să sufere de probleme cardiace”. Iar cifrele susţin această idee: anduranţa cardiovasculară la copii a scăzut cu 6% în fiecare deceniu în Statele Unite ale Americii în perioada 1970 şi 2000.

Tomkinson subliniază că cel mai bun tip de activitate pentru sănătate este “fitness-ul cardiovascular” (Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din America defineşte fitness-ul cardiovascular ca fiind abilitatea organismului de a primi, distribui şi folosi oxigenul, iar în centrul acestui proces se află inima şi sistemul sanguin). Cu alte cuvinte, “capacitatea de a face exerciţii fizice timp îndelungat, precum alergarea mai multor ture de pistă”.

Dr Donald MacGregor, consultant paediatrician, crede că situaţia este chiar mai gravă şi că cei mici sunt într-o formă fizică mai proastă nu doar decât părinţii lor, ci şi în comparaţie cu bunicii. “În anii 1970, îmi amintesc că majoritatea copiilor mergeau pe jos la şcoală. Nu existau telefoane mobile pe atunci, astfel că cei mici trebuiau să meargă pentru a-şi vedea prietenii.”

Mens sana in corpore sano – dar cum?

Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că 80% dintre tinerii de pe glob nu fac îndeajuns de multă mişcare. Pentru a se menţine sănătoase, persoanelor cu vârste între 5 şi 18 ani le sunt recomandate cel puţin 60 de minute de activitate fizică pe zi, cele mai bune exemple fiind înotul, alergarea şi ciclismul. Căci, spune Prof Michael Gwitz de la American Heart Association, este foarte important să facem exerciţii dinamice, de durată şi care ne obligă să transpirăm.

De asemenea, ar exista şi activităţi pe care prichindeii cu vârste sub 5 ani le pot face. Să nu uităm că la nivel mondial există 40 de milioane de copii sub cinci ani care sunt obezi şi să conştientizăm că sintagma “copil gras şi frumos” a devenit desuetă.

Mişcarea este, desigur, cel mai bun mod de a-ţi menţine copiii sănătoşi. În SUA, Michelle Obama a conceput şi implementat programul “Let’s Move!” (“Să ne mişcăm!”), ce are ca scop rezolvarea problemei obezităţii la copii pe parcursul unei singure generaţii.

Pentru a combate obezitatea în rândul tinerilor români, Plenul Senatului a adoptat în noiembrie 2010 o iniţiativă legislativă care prevede ca tinerii sub 14 ani să aibă acces gratuit la competiţiile sportive interne.

De asemenea, tot la noi, au fost anunţate modificări pentru anul şcolar 2014-2015, iar elevii ar putea avea patru ore de sport pe săptămână (în reprize de câte două ore). Primii elevi care vor beneficia de dublarea numărului de ore de sport sunt cei din învăţământul primar şi cei care intră în clasa a V-a şi în clasa a IX-a. Abia începând cu anul următor măsura ar urma să fie aplicată şi elevilor care intră în clasele a VI-a şi a XI-a.

Website Comments

POST A COMMENT.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Facebook Comments